Vrancea nu este doar zona din care pornesc cutremurele, ci este una foarte ofertantă din punct de vedere al atracțiilor. Acestea satisfac toate gusturile, atât pe cei care preferă ieșirile în natură, cât și pe cei care aleg istoria și cultura. Meniul e variat, poți alege locuri naturale sălbatice, fenomene rare, mausolee, biserici vechi din lemn, mănăstiri, case memoriale, trasee montane, crame.
Pentru cei care doresc să viziteze județul Vrancea sau pentru vrâncenii care doresc să-l redescopere, vin cu propunerea unor trasee de o zi. Acestea sunt deja ,,testate” de mine, unele mai demult, altele mai recent, de mai multe ori sau vizitate pentru prima dată, foarte cunoscute sau mai puțin.
- Propunerea nr. 1: Cheile Tișiței și Cascada Putnei
Locul e amenajat cu bare rezistente de protecţie şi nu se mai poate coborî până pe malul lacului şi nici ieşirea pe marginea cascadei care au cauzat numeroase accidente, unele mortale.
- Propunerea nr.2: Cheile Nărujei – Lacul Negru
Este vorba despre o arie protejată situată în bazinul superior al râului Năruja. Zona este destul de sălbatică și foarte puțin exploatată de turiști. Râul Năruja și-a croit drum printre gresii și a lăsat în urma lui peisaje spectaculoase. Pereții înalți ale cheilor sunt paravan în calea soarelui în zilele caniculare de vară, iar vuietul apei este melodie pentru urechi.
La un moment dat veți da peste o raritate prin părțile acestea, un izvor de apă sulfuroasă. Îl vei simți înainte să ajungi la el, așa mic cum este, nu poți ignora mirosul specific sulfului.
Sulful îl vei mai întâlni și puțin mai sus, dar sub altă formă, depus pe peretele de stâncă.
Drumul se desfășoară când pe dreapta, când pe stânga râului, trecând peste poduri de beton construite pe vremea comunismului.
Se poate spune că principala atracție a ariei este Lacul Negru. Este un lac de baraj natural format pe Pârâul Negru. Martori sunt trunchiurile de molid scufundate şi încă vizibile. Localnicii îl cunosc sub denumirea de Lacul de Plămână, denumirea populară a unei plante care ar avea efecte curative pentru bolile de plămâni. Are o adâncime de aproximativ 7,5 m şi o suprafaţă de circa 1 ha. Este cireaşa de pe tort a rezervaţiei Lacul Negru care ,,deţine un mozaic de habitate naturale de o importanţă ştiinţifică deosebită, multe dintre acestea fiind considerate prioritare pentru conservare pe plan internaţional (turbărie activă, grohotişuri stâncoase, fâneţe împădurite).”Teritorial aparţine comunei Nistoreşti, iar administrativ Ocolului Silvic Năruja.
Situl adăpostește câteva specii de plante endemice și de interes comunitar, din care trebuie amintită Roua Cerului, plantă carnivoră pe care am mai întâlnit-o la Tinovul Mohoș, și Plămâna, plantă care ar vindeca afecțiunile plămânilor.
Lacul este amenajat cu pod de acces de lemn deoarece nu este genul de lac pe care te aşezi pe marginea lui şi te relaxezi, aduce mai mult a mlaştină. Consider că ar fi riscant să cobori după acest pod, în special pe marginea lacului.
Cum se ajunge-DJ 205D Focşani-Nistoreşti-Herăstrău, continuat cu drumul forestier din lungul Văii Nărujei până în zona numită Izvoarele Nărujei. De aici, de lângă cabanele forestiere se urmează traseul turistic marcat-cruce albastră. 10-15 minute printr-o pădure de molid şi aţi ajuns.
- Propunerea nr.3: Căldările Zăbalei
Căldările Zăbalei este o rezervație naturală aflată în Munții Vrancei, la o altitudine medie de 1100 m pe cursul superior al râului Zăbala, în zona de confluență cu Pârâul Zârna.
Zona este de o frumusețe desăvârșită datorită formelor create de râul Zăbala în gresiile masive, pădurilor, faunei și florei. Căldările propriu zise reprezintă aceste scobituri în piatră, săpate de puterea apei. Este impresionant cum natura poate da naștere unor forme atât de frumoase, interesante și perfect finisate. Adevarat că natura este cel mai bun sculptor.
Cum se ajunge: Drumul județean DJ 205 A Focșani-Nereju și apoi drumul forestier care urmărește albia Zăbalei.
În drumul tău, ori la dus, ori la retur, oprește-te și în Paltin să vizitezi Muzeul Etnografic. Clădirea a fost construită pentru a servi drept muzeu, după trăsăturile caselor tradiţionale din zonă, dar la o scară mai mare. A fost construit la îndemnul primarului de la vremea respectivă, Ionaşc Nichitoiu cu sprijinul locuitorilor comunei Paltin. Inaugurarea a avut loc în anul 1972. De specificat, multe din piesele expuse sunt donate de săteni, unele având o vârstă de peste 100 de ani. Muzeul are temelia din piatră, acoperiş înalt cu şindrilă şi o prispă cu rol decorativ şi practic.
- Propunerea nr.4: Valea Milcovului
Haideți să începem vizita din partea superioară a ei, cu satul Andreiaşu de Jos, pe malul drept al Milcovului. La aproximativ 40 km față de Focşani se află Focul Viu, declarat rezervație naturală din anul 2000 şi ocupă o suprafață de circa 40 ha. Nu este un loc care te va lăsa cu gura căscată, ci faptul că acest fenomen este atât de rar. În România se mai întâlneşte la Terca, Buzău , dar emanatii de gaze au mai fost localizate şi în zona munților Apuseni şi în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, însă, Focul Viu de la Andreiaşu de Jos reprezintă cea mai extinsă suprafață cu astfel de focuri (aproximativa 400 metri pătrați) şi cu cel mai mare debit de gaz metan(circa 50 tone pe an).
Acest fenomen se explica prin faptul că solul este format din roci sedimentare (sau cu precădere din roci sedimentare), iar acestea permit ieşirea gazelor prin crăpături fără a implica şi apele subterane.
Zona cu emanații este delimitată de un zid de ciment, iar accesul se face pe un sir de scări. În vecinătatea Focului Viu este construit un foişor care îți permite să te adaposteşti de soare/ploaie sau pur şi simplu să admiri peisajul.
Coborâm câțiva kilometri până în dreptul satului Reghiu unde întâlnim altă rezervație naturală, Pădurea Reghiu Scruntaru. Pereții înalți, aproape verticali, ale gresiilor se înalță peste stratele erodate, formând un peisaj ruiniform. Pe lângă frumusețea zonei, rezervația are și importanță științifică, aici au fost descoperite resturi ale fosilelor nevertebrate din Miocen.
Continuăm în aval până ajungem în satul Mera. Aici se află Mănăstirea Mera , singura mănăstire fortificată din Vrancea. A fost construită în secolul XVII, inițial a fost doar o biserică din lemn construită de un boier pe nume Moțoc. Apoi i-a fost cedată lui Constantin Vodă Cantemir să o transforme în mănăstire domnească. Mai târziu, fiul său, Antioh, construiește o biserică din piatră, apoi au fost adăugate zidurile cu turnuri de apărare, clopotnița și Curtea Domnească. A construit-o pentru a fi necropolă domnească pentru familia Cantemir și a devenit singura ctitorie a Cantemirilor.
Istoria lungă i-a fost presărată cu momente de glorie, dar și de declin. Austriecii, turcii, tătarii se numără printre cei care au prădat mănăstirea. Unele părți ale complexului au fost incendiate, altele aruncate în aer, ba chiar a avut de suferit și de pe urma evenimentelor naturale cum sunt cutremurele.
Cum se ajunge: Drumul Judetean DJ 205A Focşani-Andreiaşu de Jos, iar după traversarea podului peste Milcov, drumul comunal spre Andreiaşu de Sus.
- Propunerea nr.5: Mausolee
Vrancea a avut un rol important în Primul Război Mondial şi implicit în întregirea României. Pentru a aminti tuturor eroismul şi eroii căzuți în cruntele şi glorioasele bătălii, pe teritoriul județului au fost ridicate monumente în memoria lor. Pe locul în care s-au ținut cele mai importante lupte, s-au construit mausolee pentru comemorarea acestor evenimente şi pentru a adăposti rămăşițele pământeşti ale eroilor morți pentru patrie. Vrancea are 4 astfel de mausolee, semne de recunoaştere ale sacrificiilor soldaților români.
Dacă pleci de dimineață, ai timp să le vizitezi pe toate în aceeași zi.
Itinerariul poate începe cu Mausoleul din Focşani. Acesta adăposteşte osemintele a 2619 eroi distribuite în cripta comună şi în firide. Mormintele sunt organizate pe regiuni, Panciu, Focşani, Năneşti. Fondurile pentru construirea mausoleului au fost obținute prin donații publice. Lucrările pentru ridicarea lui au început în anul 1925 şi au continuat până în 1927. Din 1927 se lucrează cu întreruperi lungi din cauza lipsei de fonduri, lucrările necesare terminării mausoleului fiind realizate în anul 1940.
Următorul pe listă este Mausoleul de la Mărăşeşti , situat la circa 25 km de Focșani. Este un monument dedicat eroilor din Primul Război Mondial şi este aşezat pe locul unde, în anul 1917, au avut loc luptele de la Mărăşeşti. Trupele române au câştigat lupta împotriva celor germane, deşi erau numeric inferior. Monumentul adăposteşte osemintele a 5073 soldaţi, ofiţeri şi a copilului-erou, Măriuca Zaharia care a oferit informaţii preţioase despre poziţia trupelor germane, dintr-un punct de observaţie, situat într-un copac. În centrul mausoleului se află mormântul generalului Eremia Grigorescu a cărui ordin: ,,Pe aici nu se trece” , a rămas în istorie.
De aici și până la următorul obiectiv, Mausoleul de la Mărăşti, sunt aproximativ 45 km. A fost construit pentru a adăposti osemintele soldaților căzuți pe câmpul de luptă de la Mărăşti din anul 1917. Inaugurarea Câmpului Istoric de la Mărăşti are loc pe 10 iunie 1928 când se pune şi piatra fundamentală a mausoleului care va adăposti osemintele eroilor din localitate. În subsolul mausoleului se găsesc sarcofagele cu osemintele generalilor Alexandru Averescu, Arthur Vaitoianu, Alexandru Mărgineanu şi Nicolae Arghirescu. Construcția s-a întins pe mai mulți ani, tot din cauza lipsei de fonduri. A fost terminat în anul 1938, iar între anii 1940-1941 are loc reînhumarea osemintelor.
Ultimul pe ordinea de zi și cel care închide itinerariul este Mausoleul din satul Dragosloveni, Soveja.
Până să ajungi la mausoleu, în comuna Câmpuri, se poate face o oprire pentru a vizita Casa Memorială Moş Ion Roată, ţăranul care a reprezentat judeţul Putna la Divanul Ad-hoc în calitate de deputat. Este o casă ţărănească simplă, specifică zonei şi perioadei, cu structură de lemn, acoperită cu şindrilă, prispă lipită cu lut şi împrejmuită de o balustradă de lemn.
Revenind la mausoleu… Este dedicat eroilor căzuţi în luptele care au avut loc pe Valea Şuşiţei împotriva armatelor germane şi adăposteşte în osuar rămăşitele a peste 1600 de soldaţi neidentificați, inclusiv ostaşi austrieci, germani, maghiari, iar în cripte 528 de soldați identificaţi. Construcția lui a început în anul 1923, a fost finalizat în anul 1928, dar închiderea criptelor a fost realizată în 1929 când a avut loc şi inaugurarea. Fondurile pentru construirea mausoleului au fost strânse din donații, dar o contribuție importantă au avut-o locuitorii din Soveja.
- Propunerea nr.6: Depresiunea Între Râmnice
Aceasta este o depresiune subcarpatică care este situată în bazinul superior al Râmnicului Sărat și al afluenilor săi, Râmnicelul și Sărățelul. Comunele situate în această depresiune sunt: Vintileasca și Jitia din județul Vrancea și Bisoca din județul Buzău.
Zona este foarte ofertantă când vine vorba despre obiectivele turistice. Multe dintre ele sunt naturale – Cascada Muntioru, Pietrele Mâței, Pietrele Fetei, Sarea Roșie, Lacul Mare, dar și două schituri cunoscute: Muntioru și Dealul Sării. La care se adaugă formele spectaculoase datorate eroziunii și care se regăsesc pe toată lungimea râului.
Începem cu capătul de traseu, Cascada Muntioru. Aflată pe Valea Râmnicului, la granița cu județul Buzău, căderea de apă de circa 10 m înălțime este printre cele mai spectaculoase din Vrancea. Apa cade în gol peste peretele stâncos fără a-l atinge, iar acest aspect îi conferă unicitate printre cascadele județului . În anumite perioade debitul său poate fi scăzut, iar iarna se transformă într-un mic palat de cleștar.
Se ajunge la ea destul de ușor: din Vintileasca se ține drumul către satul Pleși (Purcelu), iar după circa 2 km se intră pe primul drum forestier de pe partea dreaptă. Urmărind marcajul triunghi albastru, în aproximativ 2 km cascada este pe partea stângă, semnalizată printr-un indicator.
La întoarcere, în Vintileasca, trebuie făcută o oprire pe marginea Lacului Mare sau Lacul fără fund. În funcție de ceea ce mai aveți în program, această oprire poate fi de durată. Locul este ideal pentru picnic, dacă vremea permite.
La Jitia mai facem următoarea oprire, la Pietrele Mâței. Acestea formează un monument natural cu pereți verticali uriași. Acești pereți sunt niște resturi calcaroase care cândva au făcut parte dintr-un întreg și datorită eroziunii au ajuns la forma pe care o vedem astăzi. Astfel de pinteni sunt destul de frecvenți în zonă. De asemenea, pot fi văzuți și pe Valea Milcovului.
Eu le-am văzut de sus, dar se poate coborî la poalele lor pe drumul care duce spre prund.
Continuăm în aval, către Jitia de Jos, unde pe partea stângă a râului, se găsește un alt punct de interes turistic, sigur l-ai remarcat la dus. Este ca un fel de strâmtoare, prin care apele Râmnicului Sărat și-au croit loc.
- Propunerea nr.7: Turnurile Cozei, prin Strâmtura Coza
Despre Munții Vrancei se știe că sunt sălbatici, acoperiți cu păduri, unii i-ar numi chiar obscuri. Dar ei au și zone de stâncărie de-a dreptul spectaculoase, dar nu atât de cunoscute, datorită faptului că Munții Vrancei sunt mai puțin umblați. Astfel de loc, à la Piatra Craiului, este zona Turnurile Cozei.
Traseul începe din satul Coza și este marcat cu bandă roșie. Marcajul se regăsește încă de la intrarea în sat, pe stâlpi sau podețe pentru a ajuta cu orientarea. Mașina am lăsat-o la ieșirea din sat, într-o poiană, chiar înainte de a trece apa. Poteca se desfășoară de-a lungul apei, când pe dreapta, când pe stânga. Nu am fost nevoiți să ne descălțăm, sunt punți din lemn care la prima vedere nu păreau rezistente, dar și-au făcut treaba.
În circa 40 minute am ajuns în zona numită Strâmtura Coza. Aceasta este o arie protejată de interes peisagistic și geomorfologic, situată în bazinul superior al văii Coza. Practic, sunt un fel de chei săpate în rocile friabile, numite fliș, de către apele curgătoare. De-a lungul timpului, aceste chei s-au adâncit, scoțând la suprafață strate de roci cu texturi și culori diferite.
De la Strâmtura Coza se continuă pentru circa 2 ore și jumătate, prin pădure și poienițe, cu urcușuri mai domoale sau mai susținute. Ca bonus, se pot întâlni capre negre pe stâncării, eu am observat un grup de 8 exemplare, dintre care și câțiva ieduți.
Haideți să descoperim și să ne promovăm județul!
