Prima zi de Paşti la Florenţa, a doua la Assisi. Acesta din urmă se află la o distanţă de doar 25 km faţă de Perugia şi este cunoscut, în principal, datorită Basilicii San Francesco. Sfântul Francisc s-a născut aici iar când a fost numit sfânt, la doar 2 ani de la moartea sa, a fost numit şi patronul Italiei. Iar de atunci, Assisi a devenit un important oraş de pelerinaj pentru credincioşii din întreaga lume. Este numit şi ,,Oraşul Păcii” şi este patrimoniul UNESCO din anul 2000.
Cum am spus mai sus, vizita noastră a avut loc a doua zi de Paşti, Pasquetta în italiană. Aşa cum era de aşteptat, o mare de oameni a ales aceeaşi zi. Din cauza aglomeraţiei nu ni s-a permis să intrăm cu maşina în oraş şi am lăsat-o într-o parcare improvizată pe moment sau pentru astfel de ocazii, într-o livadă de măslini. Nu puteam să începem vizita decât cu obiectivul major, Basilica San Francesco. O zărisem cu mult înainte să intrăm în oraş. Este, de fapt, un complex alcătuit din 3 biserici suprapuse: Basilica Inferioară, Basilica Mormântului Sfântului Francisc şi Basilica Superioară. Din Basilica Inferioară, în stil romanic, se coboară la cea a Mormântului Sfântului Francis iar cea Superioară, în stil gotic, având intrare separată. În basilica puţin luminată sălăşluieşte un aer auster, rece care îndeamnă la căinţă, rugăciune, închinare. Această atmosferă m-a făcut să mă simt ca şi cum aş fi fost prinsă copiind atunci când am făcut o poză pe ascuns, fotografatul fiind interzis.
După ce am terminat de vizitat basilica, ne-am îndreptat către castelul din vârful dealului Subasio, Rocca Maggiore. Nu a fost chiar puţin de mers dar parcă nici nu am simţit când am ajuns. Am fost atât de distrasă de acest orăşel cu ale sale străzi şi clădiri medievale, descoperind câte ceva interesant la fiecare pas. Un amestec continuu de armonie, frumuseţe, străzi care coboară sau urcă, piazze şi piazzette. Una dintre acele lucruri interesante a fost o biserică, Chiesa Santa Maria delle Rose care nici măcar nu pare a fi o biserică creştină. Faţada simplă, din piatră iar interiorul fără nicio icoană sau altar,doar un mare T din lemn şi alte 33 de statui mici care ar reprezenta-o pe Fecioara Maria, organizate în forma literei omega.
Interior Chiesa Santa Maria delle Rose
În cea mai înaltă parte a oraşului, iată-l pe el, maiestosul castel, Rocca Maggiore. Bucurându-se de o poziţie privilegiată, veghează asupra oraşului de aproape o mie de ani. Are şi o soră mai mică, Rocca Minore fiind colegate de către zidul care înconjoară oraşul. În caz de oboseală, lângă castel vă aşteaptă un bar, măsuţe situate la umbră şi un spaţiu verde unde te poţi odihni în pace, bucurându-te de cea mai frumoasă panoramă asupra oraşului şi asupra întregii văii de la poalele dealului. Castelul este vizitabil, preţul biletului este 5,50 E sau 8,00 E, în acesta fiind incluse şi intrările la Forul Roman şi Pinacotecă.
Rocca Maggiore şi Rocca Minore
Panoramă de la Rocca Maggiore
Ne-am relaxat iar când am crezut că ne-am umplut de forţe, am coborât în oraş schimbând ruta. Drumul ne-a fost presărat cu alte minunăţii ale oraşului Assisi, după cum urmează:
Catedrala San Rufino, în stil romanic, construită în anul 1029 peste o biserică mică din anul 412 care adăpostea moaştele Sfântului Rufino.
Chiesa Nuova, în stil baroc, se spune că este construită în locul unde ar fi fost casa părintească a Sfântului Francisc. Din ceea ce am văzut de la castel, pare să fie singura biserică cu o cupolă, în loc de campanile (clopotniţă).
Piazza del Comune cu Templul Minervei. Această piaţă este centrul oraşului, locul unde se desfăşoară viaţa culturală, socială şi politică. Templul Minervei a fost ridicat în secolul I î.H. iar în Evul Mediu este transformat în biserică creştină, Santa Maria sopra Minerva.
Chiesa San Pietro, biserică cu o formă rectangulară şi interior simplu, din piatră, construită în secolul X şi cu multe renovări până la aspectul actual care datează din secolul XIII.
Am fost întrebată care oraş mi-a plăcut mai mult, Florenţa sau Assisi dat fiind faptul că le-am vizitat în zile succesive, răspunsul a fost Assisi ( sper să nu primesc vreo palmă peste ceafă de la iubitorii Florenţei). Oraşul ăsta e special! Să mai adaug câteva imagini, în caz că nu v-am convins.
Am fost în multe excursii, dar n-am înţeles niciodată ce resort ne împinge pe noi, românii, să nu respectăm nicio regulă.. Dacă eşti atenţionat, rugat să nu fotografiezi, atunci NU FOTOGRAFIEZI! Respectând regulile pământului pe care calci, te respeţi întâi pe tine. Aş putea să scriu o carte cu toată ruşinea pe care am înghiţit-o în circuitele turistice. Majoritatea erau oameni instruiţi: medici, profesori, ingineri. Asta-i dureros..
Nu cred ca doar romanii nu respecta regula asta.
Stiu ca ar fi ar fi corect sa se respecte aceste atentionari, dar eu (uneori) nu ma abtin, vreau sa am pe camera ce am vizitat.
Impresionant! Insa lipseste o scurta descriere a vietii sfântului Francisc. Este chiar necesara, având în vedere ca pe acest site intra si cititori de rit ortodox.
Nu am considerat necesar pentru ca articolul nu se refera la viata Sfantulul Francisc, ci la orasul Assisi, am precizat totusi ca s-a nascut aici.