Cheile Tișiței, iarna

Cheile Tișiței reprezintă una dintre cele mai cunoscute atracții ale Vrancei, alături de ,,vecina” sa, Cascada Putnei. Este o rezervație naturală și se află la altitudinea de 850 m,  în localitatea Lepșa, la circa 73 km de Focșani. Au început să prindă la public, iar în week end-uri și în perioada concediilor devin foarte aglomerate.

cheile tisitei

Am făcut acest traseu de mai multe ori, dar niciodată iarna. Și cum abia îmi cumpărasem o geacă pentru drumeții de iarnă, am zis că este momentul să-i fac proba. Vremea se anunța sfidătoare, -13°, bring the action.

Zăpadă nu era pe traseu, doar în apropierea tunelului mare vreo 2-3 cm. Dar am sperat că gerul din ultimele zile să fi transformat apa în forme interesante, asta a fost și motivul pentru care am insistat să mergem într-o zi geroasă. Și așa a fost, albia Tișiței era acoperită aproape în totalitate de gheață, micile izvoare și pâraiele care se vărsă în râu erau complet înghețate și transformate în cascade de gheată.

Ultima dată am făcut traseul complet prin 2013, s-au produs câteva schimbări de atunci. Au fost înlocuite unele punți, altele au fost construite pentru traversarea anumitor porțiuni în deplină siguranță. Tot ca noutate este faptul că fiecare kilometru este marcat, așa știi exact cât mai ai până la capăt. Lungimea cheilor până la tunelul mare este de 7,5 km și le-am parcurs în 2 ore. Și puțin sub 2 ore la retur.

Traseul este marcat cu triunghi roșu și nu necesită efort deosebit, chiar după intrarea în rezervație se poate compara cu o plimbare în parc. Se desfășoară de-a lungul cursului inferior și mijlociu al râului Tișița. Este un amestec între zone cu pereți aproape verticali și zone depresionare (Ex.: La Pândar unde se află căbănuța) și lunci largi. Traseul se desfășoară când pe partea dreaptă, când pe partea stângă a Tișiței, iar traversarea ei se face peste punți din lemn (ca în imaginile de mai jos) sau peste poduri din ciment. Aceste poduri au fost construite cam pe la începutul secolului trecut când această zonă era folosită pentru exploatarea lemnului.

cheile tisitei

cheile tisitei

cheile tisitei

Traseul este unul informativ asupra faunei specifice din zonă și anume carnivorele mari: lup, urs, râs. În acest sens, se găsesc panouri și un fel de lădițe cu informații despre animalele mai sus amintite. Și deși ne tot avertiza să fim atenți și cum să ne comportam în caz de întâlnire de gradul III cu vreunul din aceste animale, am avut nenorocul (sau norocul) să ratăm astfel de întâmplare. Totuși, cele 3 întâlniri cu caprele negre au făcut acestă tura memorabilă pentru noi. Prima capră neagră care ne-a ieșit în cale s-a făcut nevăzută rapid, a doua s-a lăsat fotografiată fără inhibiții, iar la întoarcere am admirat un grup de vreo 6 exemplare care au fugit în pădure rapid la vederea noastră. Acesta este avantajul de a fi singuri pe traseu. Wink!

cheile tisitei

Aceste arcade (că sunt două la număr) au fost săpate pentru a permite trecerea mocăniței pe timpul exploatării lemnului.

cheile tisitei

cheile tisitei

De la ultima arcadă mai sunt 500 m până la tunel.

cheile tisitei

După tunel peisajul devine și mai sălbatic și mai dificil de parcurs, iar traseele sunt lungi și dedicate persoanelor experimentate: Golul Roibului: 4 – 4,5 ore, Șaua Geamăna: 5 – 6 ore, sat Coza: 9 – 10 ore.

Mi-a plăcut iarna în Cheile Tișiței. Am descoperit o altă față a lor, poate mai interesantă. Lipsa vegetației a crescut vizibilitatea asupra pereților abrupți și a scos în evidență formele de relief interesante de tipul hogback-urilor, acele creste ascuțite care au rămas în urma eroziunii stratelor cu durități diferite, și a stratelor înclinate, aproape verticale.

Cum se ajunge: Drumul național DN 2D Focșani – Târgu Secuiesc până la Lepșa, se traversează un pod și apoi continuat cu drumul forestier până la intrarea în rezervație.
Prețul biletului: 3 lei/persoana.
Program: 8,00-16,00

De știut! 

– apă potabilă nu se găsește pe traseu, doar apa din râu

– este recomandată încălțăminte aderentă

– este interzisă parcurgerea cheilor în perioadele cu ploi și zăpezi abundente. Deși par inofensive, în urmă cu câțiva ani aici s-a produs o avalanșă care s-a soldat cu moartea unei persoane.

– în tunel, o sursă de lumină este indispensabilă

– această zonă este habitatul animalelor mari: urși, lupi, râși

– nu există semnal la telefon, indiferent de rețea

Ce se mai poate vizita în Lepşa:
-Cascada Putnei
-Păstrăvăria
-Mănăstirea Lepşa ce datează din anul 1774

Apropo, geaca a trecut testul cu brio. 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *