Excursii opționale în Tunisia

Ziua a doua a excursiei în Sahara am început-o foarte devreme, 3:30 ne-am trezit, la 4:30 am plecat de la hotel pentru a prinde răsăritul la cel mai mare lac sărat din Tunisia, Chott El Djerid. Era secat aproape în totalitate, doar câte o băltuță mică, mică, ici – colo.

Am continuat apoi către Chebika pentru a vedea oaza montană și sătucul cu case din piatră cu același nume. Oaza este foarte interesantă, câteva pâlcuri de palmieri și un firicel de apă care are și o cascadă și-au găsit culcuș între stâncile aride ale Munților Atlas.

Un ghid local tare simpatic ne-a preluat: Familia mea, bine ați venit! Am ajuns la cascadă în câteva minute, apoi la izvoare.

De acolo urma să urcăm niște scări, iar ghidul ne-a recomandat ca ,,puturoșii” să se întoarcă pe unde au venit. Amuzant ghidul, cu câteva cuvinte în limba română a reușit să ne binedispună. Am urcat până sus pentru a vedea peisajul complet cu oaza, întinderea deșertică și drumul către Algeria, țară care se află la doar 30 km de aici.

Am trecut prin satul vechi, locul unde au fost filmate scene din Pacientul englez. Satul are o poveste tristă, în anul 1969, în urma unor ploi torențiale care au durat mai multe zile, satul a fost inundat producând victime și daune materiale. După acest eveniment, satul a fost părăsit, iar localnicii s-au mutat mai la vale.

Toată lumea în jeep-uri, urmează partea cea mai fun a zilei. Șoferul ne-a purtat în mare viteză pe drumurile neasfaltate, dar netede ca în palmă. Uite o oază! Și ce insula frumoasă are în mijloc! Stai că a dispărut! Era doar un miraj, o Fata Morgana. Drumul neted a fost înlocuit cu cel de nisip, iar în peisaj intră și dunele. De acum a început cu adevărat distracția, urcările și coborârile dunelor în viteză sau abordarea lor în lateral. A urmat un popas lângă niște stânci franjurate de vânt, iar cei mai sprinteni au ales să urce până sus, inclusiv noi.

Din nou în mașină, iar după vreo două dune mai mari am ajuns pe platoul de filmare al filmului Star Wars (primul parcă). Aici am fost iarăși asaltați de persoane care ne invitau să ne pozăm cu cămile, vulpi de deșert, scorpioni, unul avea chiar o viperă într-un bidon transparent.

Pentru a ne întoarce la autocar am avut alt traseu, pe un drum care părea proaspăt asfaltat. Se pare că la alții se poate, deși întâmpină condiții meteo extreme.

Ultima vizită a zilei este în Kairouan pentru a vedea Marea Moschee. Am văzut-o doar de sus, de pe acoperișul unei clădiri. Noi am ajuns după amiază, iar moscheile se vizitează până în ora 13:00. Clădirea respectivă era un magazin de covoare și suveniruri cu prețuri fixe, dar convenabile.

A fost o excursie complexă și variată, chiar dacă pentru unii poate părea obositoare.

• Cartagina – Sidi Bou Said – Tunis, 1 zi

Plecarea de la hotel a fost la ora 7 dimineața, iar cu ocazia aceasta am avut șansa să văd răsăritul chiar de pe balconul camerei și nu mai trebuia să mă trezesc în altă zi pentru răsărit.

Prețul excursiei a fost 47 euro de persoană și am avut inclus transportul, prânz (fără băuturi), intrările la obiectivele turistice și ghid în limba română.

Ne-am început ziua vizitând Cartagina care a fost unul dintre cele mai bogate și puternice orașe ale Antichității, iar astăzi vestigiile istorice se întind pe o suprafață de peste 200 ha. Istoria orașului Cartagina începe în secolul 9 i.Hr., s-a dezvoltat progresiv ajungând să aibă mare importantă economică. În 146 i. Hr. a fost incendiată de romani și a ars aproape în întregime. Începând cu secolul I d. Hr. a început din nou să prospere, iar în 637 d.Hr. a fost distrusă de arabi și nu și-a mai revenit.

Astăzi se mai poate vedea cartierul punic, Marele Templu, necropolele, zona rezidențială și Băile Antonine care sunt în stare foarte bună de conservare în comparative cu celelalte vestigii.

Situl arheologic de la Cartagina face parte din Patrimoniul UNESCO din anul 1979.

Următoare oprire, Sidi Bou Said, care este un mix între Santorini și Valletta după balcoanele din lemn colorate. Orășelul este superb, nici nu zici că este pe teritoriul Tunisiei, este curat și după ce treci de piața principală, pe străduțele lăturalnice, atât de liniștit. Acesta ne-a întâmpinat cu căsuțe tradiționale văruite cu alb și albastru (culori obligatorii), cafenele cu parfumuri orientale, uși și balcoane din lemn albastre, străduțe înguste și pietruite și magazine colorate.

Prânzul l-am luat la unul dintre cele mai luxoase restaurante, situat în apropierea unor ruine, și am fost avertizați că și prețurile sunt pe măsură.

În Tunis, capitala țării, am ajuns după prânz. Autocarul ne-a lăsat pe bulevardul Habib Bourguiba și de acolo am mers pe jos către Medina, partea veche a orașului, unde se află și un bazar. Tunisul nu a prezentat interes pentru mine, mult prea aglomerat pentru gustul meu, nu-mi plac insistările vânzătorilor, claxoane, gălăgie.

• Vasul piraților, jumătate de zi

Această excursie nu era plănuită, dar a stârnit interes pentru câteva persoane din grup și am mers cu toții. Prețul a fost de 80 de dinari, aproximativ 20 euro.

Am plecat de la hotel la ora 9:30, iar la ora 10:00 trebuia să plecăm din port. Vasul Soltana ne aștepta cu muzică arăbească la bord.

Am mers paralel cu țărmul o perioadă, apoi ne-am oprit să facem baie. Apa era neașteptat de caldă, iar cei mai curajoși au sărit în apă tocmai de sus. Eu am ales să mă cobor pe scară. Am avut o senzație ușoară de frică știind cât de adâncă era apa, dar pentru puțin timp, și m-am bucurat de o bălăceala pe cinste. A urmat prânzul la bordul corabiei, dar am zis pas, am văzut cum se gătește și am preferat să mai înot un pic. Am avut parte chiar și de un spectacol care  a inclus cioburi, săbii băgate în gât, cuie, iar noi am fost aleși să-l ajutăm să-și facă numărul. A fost o experiență frumoasă, în special înotul în mijlocul mării.

Întreg sejurul a fost un șir de experiențe, unele noi, dar toate frumoase. Recomand Tunisia pentru petrecerea vacanțelor, dar obligatoriu cu excursii opționale. Dacă ar fi să aleg una dintre ele, ar fi excursia în Sahara, deși mi-ar părea rău că nu am văzut Sidi Bou Said și Termele Antonine.