România este țara tuturor călătorilor. Avem un relief variat, am învățat asta de pe băncile școlilor: munte, mare, dealuri, câmpii, faună, și floră. Avem și gastronomie, în plus, românii sunt foarte ospitalieri.
Mie îmi place să o descopăr și rămân uimită câte locuri extraordinare avem. Vreau să vă recomand și vouă locuri dragi mie, veți observa că multe sunt naturale sau în aer liber și asta pentru că ,,nature is my happy place”.
Nu sunt locuri arhicunoscute ca Delta Dunării, Transfăgărășan, Castelul Bran, Castelul Peleș, ci locuri mai puțin cunoscute care merită să fie descoperite.
- Valea Hârtibaciului, județul Sibiu
Face parte din destinația ecoturistică Colinele Transilvaniei, cea mai mare arie protejată din Transilvania, cu natură sălbatică și comunități care păstrează în continuare practicile agricole tradiționale.
Se află în Podișul Hârtibaciului, între Sibiu, Sighișoara și Făgăraș, pe cursul râului Hârtibaciu care izvorăște din apropiere de satul Bărcuț și se varsă în râul Cibin. În total, circa 90 km.
Călătoria noastră prin Valea Hârtibaciului am început-o din Hosman unde aveam rezervare la mocăniță la ora 10:00. Ruta se desfășoară între Hosman și Cornățel, are o lungime de circa 7 km pe sens, iar plimbarea durează circa 90 minute. De menționat că circulă doar în weekend, două curse pe zi – la 10:00 și 15:00, iar biletul costă 25 lei/adult.
După mocăniță ne-am îndreptat către centrul satului pentru a vizita biserica fortificată. Cred că este cea mai fotogenică biserică din toată Transilvania. Lăcașul de cult a fost ridicat în secolul XIII și fortificată ulterior. A fost restaurată în anii ’90, dar lucrări de conservare și mentenanță au loc tot timpul.
Printre biseicile fortificate vizitate se numără; Nocrich, Alțâna, Agnita, Dealul Frumos, Iacobeni, Netuș, Brădeni, Apold, dar și fostul centru geografic al țării . Am căutat natură și biserici fortificate, am găsit din plin.
Informații suplimentare găsiți pe acest link.
- Cheile Bicăjelului și Podul suspendat, limita dintre județul Harghita și Neamț
Cheile Bicăjelului se află în zona Cheilor Bicazului, dar sunt mai puțin cunoscute decât acestea. Sunt situate în Munții Hășmăș, în Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș.
Intrarea în traseu este din Cheile Bicazului, din zona numită Podul Ungurilor, marcaj bandă galbenă. Nu este semnalizat începutul traseului, noi am pus pe Google Maps și ne-a indicat exact. Sunt și câteva locuri de parcare care erau ocupate când am ajuns noi, dar am găsit peste drum, câțiva metri mai în față.
În câteva minute am ajuns la primul pod peste Bicăjel și avem parte de primul moment de wow de pe traseu, aproape m-am speriat când m-am uitat, m-a luat prin susrprindere. 😀 În stânga noastră o stâncă uriașă ascuțită ne veghează, i se spune Santinela și este de-a dreptul impresionantă.
De aici ne-am afundat în pădure, iar în jur de 30 minute am ajuns la Podul suspendat. Spectaculos! Eu nu am mai trecut pe un asemenea pod, adevărul este că poate crea probleme celor care au frică de înălțime.
Traseul poate fi continuat către cabina panoramică, detalii în acest articol.
- Cheile Vârghișului, limita județului Harghita cu Covasna
Acestea reprezintă o arie protejată de interes național, din Munții Perșani, formată din numeroase formațiuni geomorfologice săpate în calcare de către râul Vârghiș. Adâncirea cheilor lungi de 4 km a avut loc în mai multe etape, iar peșterile s-au format în paralel cu acțiunea erozivă a apei asupra calcarului. Acest lucru fiind dovedit de peșterile și terasele aflate la nivele diferite, respectiv 5, 20, 40, 70-120 m deasupra cursului actual al râului.
Până în prezent, în chei au fost descrise și cartate 122 peșteri.
Sunt 3 peșteri importante care se pot vizita, iar Peștera Tătarilor este cea mai interesantă dintre toate. De asemenea, punțile care facilitează traversarea râului aduc un plus de frumusețe.
Traseul l-am finalizat în mai puțin de 4 ore, mers normal și foarte multe opriri pentru poze. Se poate face în orice sezon, cred că toamna cheile sunt de-a dreptul spectaculoase, iar încălțămintea antiderapantă este obligatorie.
Informații suplimentare găsiți pe acest link.
- Parcul de animale Babusgato din satul Subcetate, județul Harghita
Aici animăluțele domestice și sălbatice sunt lăsate libere într-o curte mare, iar oamenii pot intra și le pot mângâia. Majoritatea sunt prietenoase, dar unele preferă să păstreze distanța. M-am bucurat ca un copil că am reușit să mângâi o ciută care fura grăunțele găinilor și chiar înainte de a pleca, în afara curții, un căprior atât de drăgălaș care s-a lăsat mângâiat de toți. Doamne, cât de simpatic!
În curte se mai pot vedea cerbi lopătari, măgari, o alpaca, struți, porci și păsări de curte. Vă garantez că nu doar copiii se vor bucura la vederea și mângâierea acestor animăluțe simpatice.
- Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA
Se află la câțiva kilometri de Sibiu într-un cadru natural de excepție, rezervația naturală Dumbrava Sibiului. Este un muzeul în aer liber și se întinde pe 96 ha, din care expoziția propriu zisă, 42 ha. Are în dotare un lac și foarte mult spațiu natural. Practic, aici a fost reconstruit satul românesc cu tot ce însemna el: case, biserici, mori de vânt și de apă, obiecte tradiționale folosite în gospodării pentru treburile domestice, specifice fiecărei zone din România, ateliere pentru obținerea și prelucrarea materiilor prime, a produselor animaliere și vegetale pentru realizarea de îmbrăcăminte şi obiecte de uz gospodăresc, ocupațiile și meșteșugurile tradiționale.
Informații suplimentare găsiți pe acest link.
- Trovanții sau Babele de la Ulmet, județul Buzău
Trovanții sunt depozite de nisip și stratificații de gresii cimentate și modelate în timp de agenții naturali (vânt, ploaie, etc). Multe legende au iscat și multe se spun despre ei: că au puteri tămăduitoare, că sunt pietre vii, dar noi suntem cu capul pe umeri și știm că sunt doar niște micro-forme de relief cu forme ciudate.
Ei nu sunt unici în România, dar cei de la Ulmet sunt cei mai interesanți, cei mai mari și cei mai mulți. Aceștia se află la marginea satului Ulmet, comuna Bozioru, în Subcarpații de Curbură, în zona numită Țara Luanei.
De curând au fost montate indicatoare, așa că plimbarea a devenit și mai ușoară. În 15-20 de minute am ajuns într-o poieniță, dăm de primul trovant, semn că suntem pe drumul cel bun, încă vreo 10 minute prin pădure până pe dealul cu trovanții. La ieșirea din pădure deja dăm de două OZN-uri, așa îmi lasă impresia. În stânga ei se află Toboganul. Nu sunt denumiri întâmplătoare, există o oarecare asemănare cu obiectele a căror nume au luat. De aici, trovanții apar unul după altul, care mai de care mai interesanți. Unii sunt băgați în pământ, alții sfidează gravitația. Unii rotunzi, alții ca o cochilie de melc, iar alții mai cu… moț, ca un papanaș.
Majoritatea vizitatorilor se opresc aici, dar poteca continuă prin pădure și duce către alți trovanți cu forme interesante: Coloana, Balena și Delfinul.
Informații suplimentare găsiți pe acest link.
- Cheile Nerei, județul Caraș-Severin
Fac parte din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița din Caraș Severin.
Da, Cheile Nerei arată atât de frumos pe cât se spune. Câteva zile îți trebuie pentru a descoperi toate frumusețile din zonă. Pe traseul Podul Bei – Beușnița se găsesc principalele atracții: Cascada la Văioagă, Ochiul Beiului, Cascada Beușnița și multe alte căderi de apă.
Tot în zonă se află Lacul Dracului, traseul La Tunele, Cascada Bigăr, Cascada Cârșa, Cascada Șușara, Morile de vânt de la Rudăria, se poate face rafting pe Nera și chiar o plimbare cu mocănița Anina – Oravița.
Informații suplimentare găsiți pe acest link.
- Vama Buzăului, județul Brașov
Se află la poalele Munților Ciucaș, pe valea Buzăului. Două mari obiective au pus-o pe harta turistică a României: Valea Zimbrilor și Cascada Urlătoarea. Pentru acestea am ajuns și noi în zonă.
Valea Zimbrilor din satul Acriș este cea mai nouă rezervație de zimbri din România. A fost înființată în anul 2008 ca parte a unui proiect de dezvoltare turistică a zonei. Are o suprafață de circa 10 ha, dar sunt planuri de extindere cu alte 80 ha de pădure. Planul administratorilor este să lase în libertate zimbrii, urmând a fi incluși într-un program de repopulare a Munţilor Carpaţi.
Cascada Urlătoarea care se află la o distanță de circa 9 km de rezervație. nu e clasica cascadă cu cădere abruptă de apă, mai mult se prelinge pe versant. Ea e formată din mai multe izvoare care se revarsă peste tuful calcaros de culoare roșiatică. Ceea ce este curios este că are debit și temperatură constantă tot anul. Dacă ar fi să fac o comparație, seamănă puțin cu Cascada 7 Izvoare din Munții Bucegi.
Peste pârâul în care se varsă cascada este amenajată o punte și se poate merge pe ea, putându-se ajunge până la locul de unde izvorăște. Necesită atenție mare și încălțăminte impermeabilă.
Încă un aspect care m-a impresionat este proiectul Gastro Local, adică puncte gastronomice în care localnicii gătesc cu ce au în gospodărie, produse specifice zonei, iar turiștii se pot opri pentru a mânca. Totul natural. În comuna Vama Buzăului sunt 14 astfel de puncte gastronomice. AICI găsiți rețeaua Gastro Local din comună.
- Lacul Scropoasa și Cascada 7 Izvoare, județul Dâmbovița
Lacul Scropoasa este cunoscut pentru culoarea turcoaz a apei care chiar este reală, asta dacă nu veniți după perioade de ploaie. Este un lac de baraj artificial, construit cu scop hidroenergetic.
Deși se poate ajunge și cu mașina până în apropiere de lac, noi am ales varianta prin Cheile Zănoagei, ceea ce vă recomand și vouă. Traseul este ușor, dar foarte frumos. Relieful este caracterizat prin pereți înalți, căderi de apă, mai mici sau mai mari, stânci de toate mărimile.
Intrarea în traseu este pe lângă Camping Zănoaga, marcaj cruce albastră.
Poteca se află pe partea dreaptă a râului Ialomița ca mai apoi să se mute pe partea stângă, la scurt timp de la intrarea în traseu. Traversarea se face pe un pod suspendat care a fost o adevărată surpriză plăcută, nu știam de existența lui. Fusese proaspăt montat în locul vechiului pod de lemn care a tot fost distrus de viituri.
În mai puțin de o oră am ajuns la lac. Noi am preferat să vedem întâi cascada, asa că am făcut stânga și am trecut podul peste baraj. Am ținut drumul principal și în nici 10 minute am ajuns la cascadă care se află pe partea stângă. Despre Cascada 7 Izvoare se spune că ar avea cea mai pură apă și asta deoarece apa ar trece printr-un zăcământ de argint care împiedică dezvoltarea bacteriilor. Certă este frumusețea cascadei, iar căbănuța de sub care iese apa este foarte fotogenică.
Ne-am întors la baraj și am continuat în direcția opusă, ocolind lacul prin dreapta, pentru a ajunge la Lacul Scropoasa.
Traseul complet îl găsiți pe acest link.
- Platoul Meledic, județul Buzău
Este o arie protejată de interes național aflată pe teritoriul administrativ al comunelor Lopătari și Mânzălești.
Locul acesta este magic, iar noi am fost norocoși că l-am găsit în cea mai frumoasă înfățișare a sa. Canioanele adânci și rupturile de pantă care au scos la suprafață sarea contrastau cu verdele crud al primăverii și poienile înflorite.
Canioanele care brăzdează relieful ascund numeroase peșteri, iar una dintre ele impresionează prin dimensiuni. Este vorba despre 6S Mânzălești care este cea mai mare peșteră formată în cavitate salină din Europa și a doua din lume. Are lungimea de 1257 m și cândva s-a situat pe primul loc până a fost descoperită altă peșteră de acest gen cu mult mai mare. Acestea nu se pot vizita deoarece gurile de intrare au fost afectate de prăbușiri.
- Cheile Sohodolului, județul Gorj
Reprezintă o zonă de chei săpate în stâncă de apele pârâului Sohodol, cu forme diversificate de relief și formațiuni carstice interesante, dintre care Nările sunt preferatele mele. Le-am vizitat după Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși, aflându-se la o distanță de circa 19 km de Tg. Jiu, în localitatea Runcu. Acestea se întind pe o lungime de 10 km și sunt de-a dreptul spectaculoase. Este o zonă apreciată atât de iubitorii de drumeții, de cățărat sau de pescuit deoarece oferă condiții optime pentru practicarea acestor sporturi.
Am petrecut 3 zile în Gorj, pe acest link găsiți ce am mai vizitat.
- Racoș – Coloanele de bazalt, Lacul de smarald și Vulcanul stins, județul Brașov
În Racoș se află unele dintre cele mai interesante atracții din Romania.
Începem cu Coloanele de bazalt. Formarea lor este 100% naturală, este lăvă rezultată în urma erupțiilor, răcită rapid. ,,Practic, scurgerile de lavă au format trei praguri distincte: baza ce conţine coloane scurte, până la 2 metri, cu secţiuni hexagonale de 40-60 de cm, mijlocul include coloane lungi şi mai groase, iar deasupra există un orizont cu scorii bazaltice şi piroclastite.”
Lacul de smarald este format într-o carieră de bazalt (roci dure) și o dată cu adâncirea cavității, s-a ajuns la un izvor de apă. Iar împreună cu apa de ploaie și din topirea zăpezii, s-a creat acest lac a cărui adâncime crește de la an la an. În prezent are adâncimea de aproximativ 15-20 m.
Culoarea de smarald a lacului se datorează unor alge verzi și a unor particule de rocă foarte mici aflate în suspensie care reflectă lumina soarelui.
Vulcanul stins aparține ariei protejate Complexului Geologic Racoșul de Jos și este unul dintre martorii vulcanismului din Câmpul Vulcanic Munții Perșani. Are o vârstă de aproximativ 1.2 milioane de ani. Locul acesta este cu adevărat deosebit.
Prima dată l-am vizitat în urmă cu 7 ani, a trebuit să orbecăim pe câmp ca să găsim atracțiile zonei. În 2022 am găsit indicații, panouri informative și se plătește o taxă de acces, 20 lei de adult. În acest preț este inclusă și vizitarea Lacului de Smarald, a Coloanelor de bazalt și a Castelului Sükösd-Bethlen din Racoș.
Informații suplimentare găsiți pe acest link.
- Un traseu montan cu brândușe
Primăvara, ele sunt preferatele mele. Înflorirea lor ține foarte mult de vreme, dacă în grădini pot înflori chiar și la sfârșitul lui ianuarie, la munte aceștia înfloresc în martie-aprilie. În schimb, în Dobrogea am fost la jumătatea lui februarie și am găsit ghioceii în perioada maximă de înflorire.
Nicio priveliște nu se poate compara cu cea cu ghioceii și brândușele în prim plan și în spate crestele înzăpezite ale munților. Primul traseu făcut special pentru ele a fost cel către Cabana Curmătura din Piatra Craiului. Recomand această zonă, este printre cele mai pitorești din România. A doua oară am făcut traseul către Șaua Joaca, ușor și rapid, unde am făcut o ședință foto superbă.
Cele mai cunoscute locuri printre iubitorii de natură și fotografii de peisaj sunt: Șaua Joaca din piatra Craiului, Valea Sâmbetei din Munții Făgăraș, Munții Ciucaș, Poiana Stânii Regale din Sinaia, Poiana Sereteu din Munții Gilău, Poiana Șuior din Munții Gutâi, Poiana Baia Popii și Șaua Poieni din Munții Vlădeasa.
- Un traseu montan cu rhododendroni
În general, perioada lui de înflorire este undeva la jumătatea lui iunie, în funcție de masiv.
Prima dată i-am admirat în Ciucaș, pe traseul Cabana Muntele Roșu – La Răscruce – Vf. Ciucaș – Cabana Vf. Ciucaș. Apoi de două ori în Bucegi, spre Vf. Bucșa, cu plecare din Moieciu de Sus și pe Culmea Doamnele din Bucegi.
Ți-am făcut chef de plimbare, nu-i așa?
Pe care le-ai vizitat deja?
