Lepşa şi Soveja, splendori în Munţii Vrancei

Ce ar fi Vrancea fără Lepşa? Ce-ar fi Lepşa fără Cascada Putnei? Dacă n-ar fi, nu s-ar mai povesti şi cum este haide să vă povestesc.
Să încep prin a spune că ,,ţara noastră-i o comoară”, iar Vrancea ,,tărâm de poveste”. Chiar cred asta! Iar faptul că noi nu ştim să o apreciem e altă poveste. Una din zonele preferate ale vrâncenilor este Lepşa, că e vară, că e iarna. Se datorează atât frumuseţii peisajului, dar şi datorită proximităţii, fapt deloc de neglijat, la doar 75 km distanţă de Focşani. Este o zonă în continuă dezvoltare, iar pitorescul ei atrage din ce mai mulţi turişti în căutare de relaxare în mijlocul naturii. Oamenii au simţit potenţialul ei şi au invadat-o cu pensiuni, case de vacanţă, vile. Nu e tocmai un lucru rău, ce ar fi o zonă frumoasă fără unitaţi de cazare?
Regina zonei pentru turistul comod este Cascada Putnei. Căutată, admirată, iubită, Cascada Putnei se află la doar câţiva paşi de drum, iar coborârea este facilitată de scări. Şi iat-o în toată frumuseţea ei! Nu te-ai aşteptat la o cascadă de nivelul Niagarei (ha ha,ştiam că nu te-ai gândit la aşa ceva), ea este micuţă cu o diferenţă de nivel de 14 m şi se desfăşoară pe o distanţă de aproximativ 80 m. Apele viguroase ale Putnei au săpat adânc creându-şi drum printre rocile dure şi oferă spectacole hipnotizante cu ,,bulbuci”.
Locul e amenajat cu bare rezistente de protecţie şi nu se mai poate coborî până pe malul lacului şi nici ieşirea pe marginea cascadei care au cauzat numeroase accidente, unele mortale.
Biletul (din când în când) costă 2 lei/persoană pentru că nu este mereu o persoană care să perceapă taxa.

Ce se poate vizita în Lepşa:
-Cascada Putnei
–Cheile Tişiţei
-Păstrăvăria
–Mănăstirea Lepşa ce datează din anul 1774

În zonă, pe suprafaţa comunei Tulnici (din care face parte şi Lepsa) se întâlnesc o serie de arii protejate ca:
-Pădurea Lepşa-Zboina, tip forestier-Tulnici şi Soveja
-Groapa cu Pini, tip paleontologic
-Râpa Roşie-Dealul Morii, tip geomorfologic
-Strâmtura Coza, tip geomorfologic

După oprirea la cascadă ne-am continuat drumul prin Lepşa către Soveja. Acest drum este închis(aşa ne anunţă un semnalizator), dar se poate circula pe propria răspundere deoarece drumul este într-o stare deplorabilă. Fost drum asfaltat ce leagă cele două staţiuni ale Vrancei, lăsat în voia apelor distrugătoare, a ajuns de mulţi ani greu practicabil. Şi e păcat, mare păcat. Zona e de o frumuseţe copleşitoare cu o superbă panoramă asupra Muntilor Vrancei.

Şi am ajuns şi la Soveja…Frumoasa şi ozonata Sovejă…că aşa se spune, şi ştiu asta de când am auzit eu prima dată de ea, că are cel mai ozonat aer din Europa, nu ştiu dacă între timp s-a schimbat ceva. Şi aici stupoare…nu era nimeni, niciun om, niciun animal, restaurante, căsuţe părăsite. Deşi citisem cu câţiva ani în urmă, vreo 5-6 că era în stare de reabilitare, construirea unui hotel de 5 stele, restaurante, dar probabil durează mai mult să construieşti aşa ceva. Şi când te gândeşti că pe timpul Tovarăşului era una dintre cele mai în vogă staţiuni şi unde însuşi Ceauşescu venea să vâneze. Încep să cred că avem un fel de manie, aceea de a distruge tot ceea ce e frumos în ţara asta.

Am plecat, cum se spune, cu buza umflată. Am oprit un picuţ la Mausoleul din satul Dragosloveni, fără să intrăm. Acest mausoleu este dedicat eroilor căzuţi în luptele care au avut loc pe Valea Şuşiţei împotriva armatelor germane şi adăposteşte rămăşitele a peste 1600 de soldaţi.

Coborând spre casă, în comuna Câmpuri am dat peste Casa Memorială Moş Ion Roată, ştiţi care, ţăranul care a reprezentat judeţul Putna la Divanul Ad-hoc în calitate de deputat. Este o casă ţărănească simplă, specifică zonei şi perioadei, cu structură de lemn, acoperită cu şindrilă, prispă lipită cu lut şi împrejmuită de o balustradă de lemn. Pare destul de îngrijită, dar ar avea nevoie de reînforţare că doar este o casă din lemn de la sfîrşitul secolului XIX. Nu am intrat nici aici, cheia se află la vecina din spatele casei, ne informează un afiş unde este scris şi numărul de telefon al persoanei.

Şi apoi, drum bun spre casă…chiar foarte bun.