Lepşa, din judeţul Vrancea, nu înseamnă numai Cascada Putnei, Cheile Tişiţei sau grătare. Înseamnă şi Mănăstirea Lepşa. Se află un pic mai dosită, pe malul pârâului Lepşa.
A fost întemeiată în anul 1774 la iniţiativa monahului rus Kipsa din dorinţa de a avea un locaş departe de locuitori, astfel încât călugării să se poată ruga în tihnă. Iniţial a fost schit, transformat ulterior în mănăstire. În anul 1929, biserica este mistuită de flăcări, o altă biserică fiind construită în 1936. A trecut prin multe încercări în perioada comunistă când dispare ca aşezământ religios, dar reintră în circuit în anul 1990. Cele mai valoroase obiecte ale bisericii mănăstirii sunt icoana Maicii Domnului, realizată în 1584 la Ierusalim, icoana Sfântului Nicolae, singura care nu a fost mistuită în incendiul din 1929, fiind singurul obiect al fostei biserici care se mai păstrează şi un policandru dăruit de regele Carol al II-lea.
Intrarea se face pe o alee asfaltată mărginită de brazi pe amândouă părţile.
Se ajunge la clopotniţă care pare că face trecerea dintre sacru şi profan.
Trecut de aceasta, pare o altă lume, atât de linişte, atât verde, atâtea flori.
În centrul curţii se află biserica veche, cu hramul Naşterii Maicii Domnului, construită din lemn pe fundaţie de piatră, acoperită cu şindrilă, în formă de cruce. În jurul ei se află chiliile, aghiasmatarul, stăreţia, locul unde se pun lumânările, o casă bătrânească şi un pic mai sus, se află biserica nouă, închinată Izvorului Tămăduirii şi Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavrilă care este în construcţie.
Biserica veche
Catapeteasma atrage prin coloristica vivace, albastru intens, în contrast cu pereţii căptuşiţi cu scândură.
Biserica nouă
Cum se ajunge– mănăstirea se află pe drumul ce duce la Soveja, la circa 2 km de centrul satului Lepşa.
