Croaziera din decembrie a avut în itinerariu și orașul Muscat din Oman. Pentru a-l vizita, am apelat la excursiile opționale organizate de Costa Cruises. Erau mai multe variante de excursii, atât în oraș, cât și în împrejurimi. Noi am ales un tur de jumătate de zi, numit Muscat – La Mistica. 56 de euro de persoană a costat acest tur.
În seara dinaintea excursiei ne-a venit jurnalul de bord, iar acolo se regăseau și detaliile legate de excursiile opționale. La 9 era întâlnirea, pe cheiul din port, imediat cum am coborât de pe vas. Tot atunci am primit și permisul de intrare în Oman, pe care a trebuit să-l returnăm la îmbarcare. În caz de pierdere, trebuia plătită o taxă de 5 euro.
Buuun… Turul ne promitea vizitarea celor mai tradiționale și caracteristice obiective din Muscat, de la piețe la muzee, descoperind așa adevărata față a orașului.
Nu știam mare lucru despre Muscat și nu știam la ce să ne așteptăm. Obișnuiți cu zgârie-norii din Dubai și Abu Dhabi și platul deșertului, am fost plăcut suprinși când am văzut (să le spunem) dealuri, deja de pe vas, și să aflăm că nu există zgârie-nori în Muscat.
Bulevardul Sultan Qaboos este artera principală a orașului, și trece prin zonele comerciale, administrative și rezidențiale. Prima oprire a fost la Marea Moschee Sultan Qaboos. Este al doilea monument religios ca mărime din zona golfului după moscheea din Abu Dhabi. A fost construită de Sultanul Qaboos la împlinirea a 30 de ani de domnie. A avut și el o nebunie, să aibă cel mai mare covor făcut manual din lume. Și la avut o perioadă, apoi când s-a construit moscheea din Abu Dhabi, i-a fost luată această fericire. Oricum, cântărește 21 de tone și a fost făcut în 4 ani. Este impresionantă din toate punctele de vedere și se încadrează foarte bine în arhitectura orașului care s-a păstrat tradițională chiar dacă multe dintre clădiri au fost construite recent. Sala principală poate găzdui 6500 de persoane, iar sala femeilor, 750 de persoane. Minaretul principal este cel care atrage atenția la prima vedere, are înălțimea de 90 m, dar nici cupola de 50 m înălțime și celelalte 4 minarete a câte 45 m nu sunt mai prejos.
Atenție la ținută, indiferent de gen, mâinile și picioarele trebuie acoperite, iar la femei și capul. Soțul meu a avut pantaloni până la genunchi și a trebuit să închirieze un dishdasha (,,rochia” tradițională bărbătească) că altfel nu l-ar fi lăsat să intre în moschee. 5 euro l-a costat.
Probabil vă întrebați de ce se află acest Qaboos în denumirea atâtor obiective importante. Ei, bine, Sultanul Qaboos este cel care a schimbat fața Omanului. Atunci când a preluat el puterea, prin 1970, țara era vai de mama ei. Așa că a pus la punct un plan de modernizare intens. Omanezii au și un nume pentru acest proces, Renașterea națională. A introdus sistemul scolar gratuit și obligatoriu pentru toată lumea, a construit o infrastructură spectaculosă (se spune că atunci când a venit la putere, Omanul avea doar 10 km de șosea asfaltată) și a pus la punct un sistem sanitar. În drumul către modernizare, sultanul a păstrat tradiția în tot ce construia. A impus o limită a înălțimilor clădirilor, nu mai înalte de 8 etaje, și orice s-ar construi – casă, mall, hotel, să păstreze caracteristicile arhitecturii arabe. Ba chiar și la aerul condiționat am văzut. Și pot spune că tocmai acest aspect m-a atras, tradiția arabă tradițională și autentică. Vestea proastă este că Sultanul Qaboos s-a stins din viață la începutul acestui an și din ceea ce am înteles de la ghid, nu avea urmași.
Am continuat către Muttrah Souk. Este un fel de bazar cu tot felul de obiecte: suveniruri, bijuterii, îmbrăcăminte, mirodenii. Am avut o oră la dispoziție aici. Pe mine astfel de piețe mă lasă indiferentă și am căutat să fac altceva în acest timp. N-a fost greu. Pe dealul din apropiere se află o cetate, vizitarea ei nu era inclusă în program și am adăugat-o ad-hoc. Este vorba despre Fortăreața Muttrah. Nu știam dacă ne trebuie bilet și am urcat până când trebuia să ne oprească cineva să plătim intrarea, dar nu s-a întâmplat. Este situată pe un vârf de deal, cu vedere către mare, dar și spre oraș. A fost construită cu scop de apărare împotriva invadatorilor și ca refugiu, dar a fost folosit și ca închisoare. Este un punct de belvedere foarte important și mă bucur că l-am adăugat în program.
Cu toată lumea la bord, ne-am îndreptat către Muzeul Bait al Zubair, pe un drum ce trece sinuos printre stânci. Până la intrarea în orașul vechi se află un punct de belvedere către el. Casele albe se cuibăresc între stâncile golașe și apele Golfului Oman.
Muzeul conține obiecte de îmbrăcăminte tradițională, hărți, monede, arme și un sat tradițional în miniatură în curtea interioară.
Ultimul pe ordinea de zi este Palatul Al Alam, vizită exterioară. Clădirea este una dintre cele 6 reședințe ale sultanului și este folosită pentru vizite de stat și ceremonii. Nu impresionează prin dimensiune, ci prin faptul că este înconjurat de verdeață și flori, ceea ce nu prea vezi prin zonă.
Muscatul a fost surpriza absolută a croazierei. Dacă ar fi să mă întorc într-una dintre țările incluse în itinerariul croazierei – Eau, Qatar, Oman, cu siguranță aș alege Oman.
