Geografic vorbind, Țara Făgărașului se împarte între județele Sibiu și Brașov. O perioadă a intrat într-un con de umbră, însă în ultima perioadă se încearcă renașterea acestei zone care are atât de multe de oferit. În acest sens, printre altele, au fost constituite trasee tematice, pedestre, ecvestre și de cicloturism, au fost amplasate panouri informative și a fost creată o aplicație mobilă.
În 2020 a fost desemnată Destinația anului în România.
Am ajuns de mai multe ori în zonă și am descoperit atracții diferite, de la lăcașe de cult dintre cele mai interesante până la trasee montane în Munții Făgăraș.
- Abația Cârța
Pe malul stâng al Oltului, în satul Cârța, se află singura mănăstire cisterciană din România și cea mai estică a ordinului cistercian din Europa. A fost înființată în anul 1202 de către regele Emeric, iar în 1474 a fost desființată prin decizia lui Matia Corvin. Doar o capelă care este folosită de comunitatea evanghelică și câteva ziduri au rezistat până în zilele noastre.
Am intrat pe sub poarta cu rozetă și am ajuns în curtea interioară, fostă navă principală, unde se află unicul cimitir al soldaților germani căzuți în septembrie 1916. Tot aici se află și statuia lui Roland, simbol al dreptății și libertății. Interiorul este simplu, cu un altar central și bănci pe marginea cărora se aflau cărți de rugăciune.
Inițial a fost construită din lemn şi înconjurată de un adânc şanț săpat în pământ, prin secolul XI. Cetatea a fost mistuită de un incendiu, în secolul XIII. În secolul devine fortificaţie militară cu cetate de piatră, cu patru turnuri bastioanare la colţuri şi un turn de avanpost de tip barbacană. Veacul al XVI-lea a adus transformări importante, cetatea de apărare a devenit castel cu o puternică fortificaţie exterioară. În secolul al XVII-lea a căpătat forma actuală. A fost atacată în nenumărate rânduri, nefiind cucerită niciodată. Şi cum ar putea cineva să o cucerească cu aşa sistem de apărare? Ziduri groase de 6-8 m, situată într-o zonă mlăştinoasă, oşteni viteji.
Se poate spune că cetatea are 2 curți, una care se formează între ziduri şi cetatea propriu-zisă, şi alta în interiorul cetății. Întâi am intrat în ,,zona de civilizare” a deținuților, camera de tortură şi temnițele, aflate în Turnul Temniței, construit în secolul XVI pentru a servi acestui scop.
Vizitarea se face în cerc, în jurul curții interioare. Muzeul cuprinde în patrimoniul său un număr de 20 de colecţii precum cele de: arheologie, numismatică, arme, documente şi cărţi vechi, artă decorativă şi populară, port popular, ceramică populara, meştesuguri, etc. Expoziția este structurată pe 3 secțiuni: istoria Țării Făgăraşului, etnografie şi artă plastică şi decorativă. Fiecare exponat este însoțit de note explicative ca să nu te întrebi fără răspuns ce este şi de unde vine. Cel mai mult mi-a plăcut amenajarea sălilor importante ale vechii cetății.
- Movilele de la Șona
Ele se găsesc la marginea satului Șona, județul Brașov. Sunt 8 la număr și sunt așezate pe doua rânduri, în ordinea mărimii. Formarea lor a stârnit multe discuții și legende.
Geologii au explicat formarea lor, au rezultat în urma alunecării în trepte a unui versant, proces combinat cu acțiunea agenţilor externi și eroziunea de suprafaţă care au individualizat aceste ridicături. Totul s-a petrecut acum 12.000 de ani.
Locuitorii, însă, pun aceste dâmburi în seama uriașilor, istoricii cred că aici sunt îngropați celți care au ajuns în zonă înaintea dacilor.
- Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche
Alt loc controversat din Țara Făgărașului este Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche unde se bănuiește că ar avea loc fenomene paranormale. Se mai spune că ar avea o vechime de circa 7000 de ani, dar nu sunt dovezi care să confirme această afirmație. Chiar dacă nu a fost datată cu exactitate, se consideră ca ar fi fost săpată în anul 1742 atunci când bisericile ortodoxe au fost interzise.
Biserica este săpată în Dealul Pleșu și are mai multe încăperi unite între ele prin galerii. De departe cea mai interesantă parte este turla bisericii înaltă de circa 10 m, ridicată din interior, care răzbate gresia moale până sus și permite luminii naturale să intre în altar.
Pentru mulți nu mai este un necunoscut, a devenit rapid o atracție turistică datorită aspectului său. Pe unii îi duce cu gândul la hobbiți, la povești de Frații Grimm, la hanuri vechi, în realitate fiind doar o viitoare pensiune cu aspect neobișnuit.
- Mănăstirea Brâncoveanu
Biserica mănăstirii a fost ctitorită de Constantin Brâncoveanu și ridicată între anii 1696-1907 pe locul unei biserici de lemn mai vechi. A avut soarta tuturor bisericilor, a fost dărâmată și părăsită ca mai apoi să fie restaurată și sfințită în prezenta Regelui Mihai I, în anul 1946.
Accesul se face printr-o poartă monumentală de lemn, sculptată, pe o alee plină de arbuști. Pe lângă biserică, aici se mai găsește și un muzeu, o bibliotecă, un centru cultural în cadrul căruia functțonează un laborator de restaurare și conservare a icoanelor pe lemn, pânză și sticlă, Așezământul filantropic „Sfântul Nectarie Taumaturgul” și „Sfântul Efrem cel Nou” și oferă spații de îngrijire medicală și de cazare pentru obștea mănăstirii. Este un loc cu adevarat impresionant.
- Trasee către creasta Munților Făgăraș
O serie de trasee pornesc din zona Lacului Bâlea către cele mai înalte vârfuri ale Făgărașilor, printre cele făcute de mine se numără Vânătoarea lui Buteanu, Negoiu, Moldoveanu (eu l-am făcut prin Valea Rea). O altă poartă din intrare către creastă este pe la Cabana Valea Sâmbetei. Chiar cabana poate fi o destinație în sine în orice sezon, dar cred că în perioada înfloririi brândușelor atinge punctul maxim. De la cabana Valea Sâmbetei, situată la altitudinea de 1401 m, se pot parcurge trasee, unul încercat de mine a fost către Dara și Hârtopul Darei, dar fiindcă am plecat târziu am ajuns până la Fereastra Mare a Sâmbetei.
Cel mai frumos drum din Romania aparține Țării Făgărașului. Transfăgărășanul este șoseaua care traversează cel mai înalt lanț muntos din Romania, respectiv Munții Făgăraș. Punctul maxim se află la 2042 m altitudine și în plus se trece prin cel mai lung tunel din Romania, 887 m. Aici se află și Lacul Bâlea, cel mai mare lac glaciar din Munții Făgăraș, cuibărit între pereții căldării glaciare.
Un traseu montan marcat cu punct rosu pornește de aici cu destinația Cascada Bâlea, una dintre cele mai spectaculoase cascade din munții noștri.
- Poiana narciselor din Dumbrava Vadului, Șercaia
Există mai multe poieni cu narcise în țara noastră, unele mai cunoscute, alte știute doar de localnici. Printre cele mai cunoscute poieni este cea din Dumbrava Vadului, Sercaia, situată la aproximativ 60 km de Brașov. În Ziua Sfinților Constantin și Elena au chiar și un festival, al narciselor, evident. Pe aceasta am vizitat-o zi noi. Narcisele erau înflorite, dar nu atât de multe pe cât mă așteptam, probabil nu este cel mai bun an al lor. Totuși, a fost o plimbare plăcută, pe care am încheiat-o cu mici și bere de la tarabele care se pregăteau de Festivalul Narciselor de a doua zi.
E o zonă plină de istorie, cu cetăți, mănăstiri, biserici fortificate și natură cât cuprinde. Oare cum e să vezi Munții Făgăraș de la fereastra casei? Eu nu m-aș sătura de o așa priveliște.
Ne mai vedem, țară a Făgărașului!
