Data: 15.01.2023
Jumătatea lui ianuarie aduce cu sine ziua mea, iar anul acesta sărbătoream majoratul… al doilea majorat, pentru a fi precisă. 😀 Voiam să fac ceva mai deosebit, iar creierul meu era de acord cu mine: ,,Zâna mea, facem ce vrei tu.” :)) Am ales o ședință foto la înălțime. Era cadoul meu pentru mine, să-mi petrec ziua de naștere pe munte.
Ca de obicei, alegerea traseului a fost mai grea, erau mulți factori de care trebuia să țin cont: să nu fie lung, să fie ușor, să poată fi parcurs cu echipament basic de iarnă, să fie un traseu nou pentru noi, peisaje superbe. După lungi căutări, am ales traseul până în Poiana Guțanu, din Moieciu de Sus.
Am parcat lângă bariera de la intrarea în Parcul Natural Bucegi, lângă Hotel Mistral. Zăpadă nu prea era, doar pe alocuri, în zonele umbrite. Știam că la înălțime este multă, văzusem poze. Vremea se anunța superbă, urma să avem o zi memorabilă.
Am intrat pe Valea Bângăleasa unde am găsit marcajul care ne interesa pe noi, triunghi roșu. Din această zonă încep multe trasee în Munții Bucegi, noi am mai urcat pe aici până aproape de Vf. Bucșa, în perioada înfloririi rhododendronului.
În 15 minute am ajuns într-o zonă mai deschisă unde trebuia să schimbăm direcția. Am găsit și plăcuța care indica o oră până în Poiana Guțanu. Am trecut podețul și am intrat în pădure. De aici și până în poiană traseul s-a desfășurat prin pădure, urcuș continuu, dar nu greu.
În 45 de minute am ieșit din pădure, la o intersecție de trasee: stânga, spre satul Șimon, bandă roșie, dreapta, Poiana Guțanu, triunghi roșu și Șaua Strunga, bandă roșie. 30 de minute erau anunțate până în poiană, totuși, în 10 minute eram la băncuța de la intrarea în Poiana Guțanu. Aici urma să fac ședința foto și cum era ocupată de un grup de drumeți, am coborât la fosta cabană de vânătoare. Am luat și noi o gustare și am așteptat să se elibereze măsuța. Nu a durat mult și apoi am urcat înapoi la băncuță. Peisajul era superb de aici, se vădeau pereții stâncoși ai Bucegilor, pădurea acoperită cu zăpadă, iar căbănuța era chiar fotogenică.
Am umflat rapid baloanele și ne-am pus pe treabă.
După ședință am decis să continuăm spre Șaua Strunga, chiar dacă știam că nu ajungem până acolo. Vremea era prea frumoasă , senin și călduț, peisaje de vis, pentru a ne opri aici. Traseul a continuat prin pădure, copacii erau încărcați cu zăpadă, era o adevărată plăcere, un vis alb.
După 40 de minute am ieșit din pădure, în poiana de sub Colții Țapului. Am făcut altă pauză. Pereții stâncoși acum erau lângă noi, în dreapta se vedea Piatra Craiului, iar în față, Strungile.
Ne-am dat seama că riscam să ne prindă noaptea pe munte și ne-am întors. Am mai făcut o pauză mai jos unde l-am creat pe Brutus, personajul de mai jos.
Traseul acesta poate fi continuat către Șaua Strunga, apoi pe Vf. Bucșa și coborâre pe Culmea Grohotișului până în Valea Bângăleasa pentru o varianță de tip circuit. Poate dura undeva la 6-7 ore, în funcție de nivelul de antrenament și pauzele care se fac pe parcurs.
